Principiul DNSH: cum demonstrezi că nu prejudiciezi în mod semnificativ
DNSH („Do No Significant Harm” / „a nu prejudicia în mod semnificativ”) a devenit un reper major în proiectele cu finanțare europeană, inclusiv în comunicare: nu e suficient să spui „suntem un proiect bun”, trebuie să arăți că nu produci efecte negative semnificative asupra mediului. Pe site, principiul DNSH este tratat explicit, pornind de la ideea că activitățile și investițiile pot aduce prejudicii celor șase obiective de mediu și că proiectul trebuie să demonstreze că nu are impact negativ semnificativ.
În practică, demonstrația DNSH are două componente. Prima este „natura proiectului”: dacă proiectul este de formare/consiliere (nu infrastructură), impactul de mediu este, de regulă, redus și indirect. A doua este „măsurile de administrare”: achiziții eficiente energetic, reducerea risipei, colectare selectivă, comunicare digitală. Site-ul proiectului folosește exact această logică: afirmă că nu generează emisii semnificative și că nu afectează negativ apa, biodiversitatea etc., și completează cu măsuri de eficientizare.
Fundamentul conceptual al DNSH este legat de cele șase obiective de mediu folosite în politicile UE (mitigare/adaptare climatică, apă, economie circulară, poluare, biodiversitate). Aceste obiective sunt recunoscute în cadrul european privind investițiile sustenabile (taxonomie), iar proiectul le enumeră și le comentează, susținând că nu există prejudicii semnificative. Chiar și când proiectul nu are impact tehnic mare, e important să existe această mapare, pentru că obligă echipa să se uite sistematic la riscuri (de exemplu achiziții, deșeuri, energie).
Cum se face concret verificarea? O metodă simplă, potrivită pentru proiecte de formare, este o „fișă DNSH” cu: (1) activitatea (de exemplu training IT), (2) posibile impacturi (energie, echipamente, deșeuri electronice), (3) măsuri de prevenție (echipamente eficiente, reciclare), (4) dovezi (proceduri interne, contracte, fotografii, mesaje în campanie). Această abordare se aliniază și cu partea de comunicare: dacă spui public că respecți DNSH, trebuie să ai măcar dovezi minime coerente.
Site-ul menționează și faptul că DNSH va fi abordat ca temă separată în campania online. Asta e util deoarece DNSH este un concept tehnic; fără simplificare, publicul nu înțelege. Un mesaj bun ar putea fi: „investim în oameni fără să punem presiune inutilă pe resurse: folosim digital, colectăm selectiv, cumpărăm echipamente eficiente”. Astfel, DNSH devine o poveste ușor de transmis, nu doar o propoziție birocratică.
În final, DNSH se leagă natural de principiile de mediu din tratate (precauție, prevenție etc.). Deși acestea sunt mai des invocate în proiecte de infrastructură, proiectul le menționează tocmai pentru a ancora comportamentele interne: „nu producem daune” și „dacă ar apărea, le prevenim și le reducem la sursă”.
CALIFICARE ȘI COMPETENȚE DE BAZĂ PENTRU VIITOR
Cofinanțare: Proiect cofinanțat din Fondul Social European + prin Programul Educație și Ocupare 2021 – 2027 (COD PROIECT: 338099).
Disclaimer: Documentul reflectă exclusiv opinia autorilor și nu reprezintă poziția oficială a Comisiei Europene sau a Guvernului României, care nu sunt responsabile pentru modul în care informațiile din studiu vor fi folosite.